Visez şi eu… E tot ce mi-a mai rămas… Secundele se scurg al dracu de încet şi tristeţea mă invadează fără să vreau. Gândurile îmi zboară în depărtări, undeva unde timpul să stea în loc… să fie doar fericire şi bucurii… Oare există astfel de locuri ?!
Despărțirea e grea… Chiar dacă nu a avut loc niciodată. Lacrimile mi se scurg pe obraji fără să vreau, inima îmi tremură… vocea se pierde. E o durere sufletească, care, îţi apasă în minte toate momentele frumoase pe care le-ai avut… Dacă le-ai avut…
Eu nu regret nimic… Oare? Oare chiar nu regret nimic? Cum naiba o fi asta? Aud sau citesc mereu chestia asta…”Nu regret nimic!” Mă întreb dacă oamenii care spun asta chiar nu regretă nimic sau e doar o modalitate de a-și ușura conștiința și a scăpa de propriile reproșuri.
Pentru că eu regret. Mereu regret lucruri. Și asta de o viață. Regret des. Regret lucruri pe care le-am făcut, pentru că nu trebuiau făcute… Se zice că din privire se naşte iubirea… Se pare că sunt daltonist…
Sunt mai mult dezamăgit de mine… De faptul că nu mi-am pierdut speranţa, iar eu nu mai aveam dreptul la speranţă… Sunt dezamăgit de orgoliul stupid la care nu am renunţat de cele mai multe ori. N-am aşteptat decât un semn. Tu însă ai ales să rămâi cu orgoliul nepătat, chiar dacă ştiai că mă faci să sufăr… Nu-ţi reproşez nimic! Nu poţi impune sentimente inimii! Pur şi simplu nu poţi…Aş vrea să învăţ să mă îndrăgostesc, dar de cea care e îndrăgostită la rândul ei de mine.. Să reînvăţ să construiesc sentimente, să reînvăţ să simt fluturi în stomac. Chiar şi cu lacrimi în ochi, am avut mereu puterea să spun zâmbind “e în ordine”… Ca şi acum. Mi-am păstrat visele în ciuda unor deziluzii. Chiar dacă timpul şi-a pus amprenta pe sufletul meu, inima mi-a rămas tânără pentru că am ştiut să preţuiesc sufletul celorlalţi oameni şi iubirea.
Ca de obicei, eu am greșit… Când iubeşti şi eşti iubit, viaţa e plină de culoare!... Vroiam şi eu să fiu iubit…
De cele mai multe ori alergăm după fericire şi uităm să fim fericiţi! Se zice că fericirea este alcătuită din suma lucrurilor mici. Aşa o fi! Din păcate de prea multe ori nu acordăm atenţia cuvenită bucuriilor mici şi simple. Ar trebui să le savurăm pentru că fac parte din “fericirea” noastră.
Atât ! …
Respecte !
Din cate am dedus din postare (si sa-mi spui daca gresesc), esti indragostit de o persoana care este constienta de acest lucru si, cu toate astea, nu iti impartaseste sentimentele si ramane indiferenta. Daca este asa, ma regasesc mai mult decat ai crede in ceea ce ai scris.
RăspundețiȘtergereMă bucur că îmi citește cineva postările, putând de asemenea să îţi şi mulţumesc pentru asta. Se pare că şi-a făcut treaba aşa cum trebuia postarea asta, întrucât ai extras destul de bine esenţa din ea. Mi-ar fi plăcut să spui că doar îţi place postarea, nu şi că te regăseşti în ea, dar de cele mai multe ori, cei care se regăsesc în astfel de postări continuă să le citească... Altfel ar deveni probabil plictisitoare, învechite. Mersi încă o dată că îmi citeşti blogul şi mi-ar face plăcere să îmi trimiţi adresa ta de mail, sau dacă nu vrei să o pui în public, să îmi trimiţi mie un mail pe andreiradu29@yahoo.com
ȘtergereEste ccriistina.elena23@yahoo.com :)
Ștergere