duminică, 18 septembrie 2011

M-am săturat 2 ...

Mi-am recitit toate postările. Am rămas uimit de cum scriam, ce scriam și cât de tare îmi deschideam sufletul când scriam. Oricine ar fi vrut să mă cunoască nu trebuia decât să citească aici. Am dedicat atâtea postări frustrărilor mele, am descris de atâtea ori relațiile ideale, am vorbit atât despre iubire. E așa frumos să crezi că iubești. Poate chiar să iubești. Am încercat atât de mult să înțeleg oamenii, mi-am creat personaje. Am atribuit calități cui nu trebuia, le-am șters defectele. Am iubit. Chiar și când n-am scris, tot am iubit. 
Am rămas totuși țintă pe o postare..."M-am săturat", în care spuneam că toți ne săturăm, că toți avem niște limite și de multe ori sunt depășite, urmând să înșir pe urmă majoritatea lucrurilor de care m-am săturat, ajungând la concluzia că postarea nu e finalizată... Am terminat-o cât se poate de bine după părerea mea("M-am săturat de tine România! DU-TE DRACULUI!!!"), dar mai sunt atât de multe de spus...
M-am săturat.. Nimeni nu are timp de mine (nu că aș cere eu foarte multă atenție, dar totuși)... Am senzația că nimeni nu mă suportă și toți încearcă să-mi găsească defecte. Da, știu... nu-s perfect. Și eu îi critic pe alții, dar nu pe cei la care țin...E chiar așa greu să iubești oamenii așa cum sunt? Nici măcar mama nu mai are timp de mine și probleme mele... Inclusiv ea exagerează în ultima perioadă enorm de mult și parcă orice aș spune și aș face, e greșit.
Încerc să îmi dau seama dacă problema e la mine sau la restul... De ceva vreme am încercat să fiu un om mai bun, să iert o persoană deși nu merită, să nu mai judec, să să să...dar văd că n-am cu cine. Că vorba aia ...nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită. Cum, mă ? Tocmai atunci când sunt bun cu voi vă treziți să mă judecați pentru nimic?
Cert e că nu îmi dau seama unde greșesc...Poate toată treaba asta e un semn că trebuie să mă schimb, sau că trebuie să schimb oamenii din jurul meu. Sau poate m-am schimbat și trebuie să mă regăsesc. Dumnezeu știe. Cert e că o perioadă o să încerc să mă retrag, să privesc lucrurile din exterior, să văd cine rămâne, cine pleacă, cine merită.... Și pe urmă mai vorbim! 

                                           
                                                                                  Respecte!

Un comentariu:

  1. N-a plecat nimeni de langa tine. Doar ca tu ii alegi pe unii si pe restu' ii dai la o parte.
    "Noi" suntem aici, pentru tine. Dar tu nu ii mai vezi. Motivu' ? Nu mai ai ochi pentru "noi".

    RăspundețiȘtergere